Turismul Elenei Udrea si soselele lui Berceanu...

Zilele acestea am fost in satul bunicilor mei, satul Izvoranu din judetul Buzau.Este un sat uitat de lume, un sat in care pare ca nu s-a intamplat nimic in ultimii 40 de ani.Fantana cu ciutura este tot acolo unde era si atunci cand eram eu copil, doar oamenii de acolo au mai murit sau s-au mai garbovit si au imbatranit.Scoala este acum "goala", cei cativa copii care mai sunt prin sat trebuie sa treaca dealul pentru a merge sa invete in satul vecin.In biserica construita in secolul al XVI-lea, monument istoric in care a intrat si Mihai Viteazul, pare ca nu mai este decat preotul si o mana de oameni.Preotul spune ca are nevoie de bani pentru restaurare, doar ca banii acestia pare ca nu vor veni niciodata.La plecare am vizitat Manastirea Ciolanu, Tabara de Sculptura Magura si Schitul Cetatuia.Tabara de Sculptura este lasata la voia intamplarii, cu siguranta ca nimeni nu se preocupa de conservarea sculpturilor care se gasesc acolo.Cei cativa buzoieni aflati la iarba verde isi faceau obisnuitul gratar in acordul melodiilor favorite.Mi-a facut placere sa revad picturile lui Gheorghe Tattarescu din biserica "Sf.Apostoli Petru si Pavel" aflata in incinta Manastirii Ciolanu, o manastire ce dateaza din secolul al XVI-lea.Dar cel mai emotionant moment a fost sus, la schitul Cetatuia.Acest schit de maici dateaza din secolul al XVIII-lea si pare ca este situat acolo unde cerul se uneste cu pamantul.Acolo sus, in linistea aceea de manastire si intr-o curatenie desavarsita pare ca este o cu totul alta lume.Si probabil ca asa si este...Departe de stres, departe de agitatia orasului, nu numai oamenii dar si viata are o cu totul alta fata...Acolo sus, cu totii devenim probabil mai toleranti, mai iertatori si mai buni...
Pe drumul de intoarcere spre Bucuresti am facut un ocol si pe la statiunea Sarata Monteoru.In urma cu 30 de ani, atunci cand o mai vizitasem, fusesem impresionat de salinitatea foarte ridicata a apei.O salinitate pe care o simteam prin faptul ca atunci cand intram in bazin, apa ma tinea la suprafata si nu ma puteam scufunda iar atunci cand ieseam din apa si ma uscam, un strat de sare ramanea pe corpul meu.Doar ca amintirile de atunci ale statiunii nu mai sunt valabile si astazi.Pe langa faptul ca astazi nu mai este decat un singur bazin disponibil, nici concentratia de sare nu mai este aceeasi.Parea o statiune "imbatranita" si lasata de "izbeliste".O statiune care a fost candva, mandria judetului Buzau este astazi doar un loc in care mai vin doar o mana de oameni..."Turisti" care mai beau o bere pe la bodegile din zona si isi amintesc cum a fost odata acolo...
Ca o concluzie despre turismul din judetul Buzau...este lasat la voia intamplarii.Si poate ca nu as fi scris nimic despre turismul din aceasta zona daca nu stiam faptul ca actualul ministru al turismului, doamna Elena Udrea, este nascuta tocmai in acest judet.Daca nici in judetul sau nu a reusit sa faca nimic in acest domeniu, concluziile se impun de la sine...
As vrea sa spun cate ceva si despre soselele din judetul Buzau.Poate ca nu o sa va vina sa credeti, dar in zona in care am circulat toate soselele erau in lucru sau terminate de putina vreme.Drumul de la Buzau spre Manastirea Ciolanu este proaspat asfaltat, la fel si drumul de la Vernesti la Sarata Monteoru si apoi la Pietroasele.Chiar nu stiu pe ce baza se acorda fonduri pentru asfaltarea drumurilor intr-un judet sau in altul, dar am fost placut surprins de faptul ca , in judetul Buzau, toate drumurile pe care am circulat erau proaspat asfaltate.Chiar daca multe dintre ele nu erau drumuri foarte importante, unele dintre ele avand un trafic destul de redus...
Doar ca, odata intrat in judetul Prahova am constatat ca aici nu s-a intamplat nimic.Aceleasi asfalt vechi, ba mai mult, in orasul Mizil erau cateva "cratere" chiar pe soseaua spre Ploiesti...
Un alt judet...aceeasi tara...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4