PROTEST DE BUN-SIMŢ ÎMPOTRIVA MĂSURILOR NESIMŢITE ANUNŢATE DE GUVERNUL BOC - UDREA CONDUS DE PREMIERUL TRAIAN BĂSESCU
Nu suntem de acord cu aşa-zisele măsuri de ieşire din criză deoarece:
1.Scăderea veniturilor populaţiei nu va scoate România din criză dar a inceput să scoată oamenii disperaţi în stradă.
2.Mediul privat va fi afectat datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Aceasta va genera acumulare de stocuri efectul fiind micşorarea profiturilor companiilor din economia reală, creşterea şomajului şi, inevitabil, adâncirea crizei economice.
3.Aplicarea lor va avea ca efect înrăutaţirea situaţiei economice ducând la creşterea taxelor şi impozitelor.
4.Sărăcirea şi mai mult a celor deja săraci are drept scop menţinerea clientelei politice şi continuarea risipei de bani publici. De ce? Pentru că din salarii, pensii, alocaţii pentru creşterea copiilor şi burse studenţeşti nu se poate lua comision.
5.Aplicarea acestor măsuri va transforma România într-o ţară bolnavă şi incultă pentru că va accentua exodul medicilor şi al dascălilor, aducându-l la un nivel fără precedent.
Partidul Naţional Liberal are soluţii!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Astăzi se împlinesc 135 de ani de la constituirea Partidului Naţional Liberal, cel mai vechi şi cel mai important partid politic din istoria României.
RăspundețiȘtergereLa 24 mai 1875, în casa englezului Stephen Lakeman, cunoscut sub numele de Mazar Pașa, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, C.G. Peşacov, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Tache Anastasiu, Gh. Chiţu şi N.C. Furculescu, printr-un program întărit de semnături puneau bazele Partidului Naţional Liberal. Un moment decisiv de apropiere a celor patru grupări liberale l-a constituit campania pentru alegerile parlamentare din aprilie 1875. Încă de la 4 ianuarie 1875, liberalii alcătuiseră un Comitet Central Electoral, cu scopul de coordona activitatea politică în întreaga Românie. Campania politică a liberalilor coalizaţi nu le-a adus rezultatele scontate în Parlament. Rămaşi în opoziţie, liderii lor s-au convins că, pentru succesul politic, trebuia să se mai facă un pas înainte spre a se ajunge la fuziune.