Testele Pisa in timpul PDL-ului...

Românii n-au luat note bune la niciuna dintre secţiunile de examen pe care le-au avut de susţinut anul trecut, în cadrul Programului de Evaluare Internaţională a Elevilor. Experţii în educaţie explică noul eşec prin faptul că sistemul românesc este învechit şi pune accent pe informaţii inutile.
Citirea, matematica şi ştiinţele nu sunt prietenele elevilor români în vârstă de 15 ani. Aceasta este concluzia celor mai noi teste PISA (Programme for International Student Assessment - Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor) date recent publicităţii. Rezultatele sunt aproape la fel de proaste ca şi cele comunicate în urmă cu 4 ani, avansul elevilor români fiind de numai câteva puncte pentru fiecare dintre cele 3 domenii analizate.
În clasamentul general, România s-a clasat pe locul 49 din cele 65 de state care au trimis până acum rezultatele. Clasamentul arată că la Citire/Lectură, România a obţinut 424 de puncte, cu 28 de puncte peste punctajul din 2006, dar încă departe de media de 493 de puncte, a ţărilor care au participat la evaluare. Aceeaşi situaţie la matematică: 427 de puncte, cu 12 în plus faţă de precedenta evaluare, dar la mare distanţă de media de 499 de puncte. Cunoştiinţele ştiinţifice rămân un punct slab: 428 de puncte, cu 10 peste 2006, media fiind de 501 puncte. După România, se mai clasează - dintre statele europene - Muntenegru şi Albania, dar şi ţări din latino-americane, precum Brazilia şi Argentina. Clasamentul arată că cele mai performante sisteme educaţionale se găsesc la Shanghai, în Coreea de Sud şi în Finlanda. Printre cei mai buni se numără şi elevii din Japonia şi Canada. Autorii studiului spun că performanţele copiilor din aceste ţări se datorează atât faptului că ei au un nivel avansat de învăţare, cât şi faptului că au frecventat şcoli cu profesori foarte buni. Experţii în educaţie spun în schimb că noi avem o problemă de filosofie de a învăţa. Cu toate că testele sunt foarte simple la prima vedere, ele implică logică şi corelaţii între noţiunile pe care de multe ori românii le învaţă pe dinafară. „Noi nu avem o abordare integrată a disciplinelor. Trebuie regândit tot ce înseamnă curriculum. Totul trebuie regândit intercalat, în interdependenţă", consideră Grabriela Paraschiva, expert la Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Ea mai spune că trebuie schimbat şi modul în care sunt evaluaţi elevii. „Dacă aş gândi o evaluare care să conţină şi elemente de matematică, fizică, chimie, atunci aş putea să văd cât pot elevii să gândească, cum pot să gândească fără să se mai gândescă la formule ştiinţifice. Matematica este un instrument pentru viaţa reală, nu pentru formule. Totul trebuie gândit, nu spus pe dinafară", a mai spus Gabriela Paraschiva.
Concluzia este ca invatamantul preuniversitar romanesc este in coada listei.Iar acest lucru se datoreaza, in mod paradoxal, programelor scolare supraincarcate.In cei 3 ani in care am locuit in Belgia am avut posibilitatea de a observa cum este structurat invatamantul liceal de la ei.Pe langa faptul ca acolo liceul incepe din clasa a VII-a, am constatat faptul ca programele scolare sunt mult mai aerisite.Imi amintesc ca la liceu, la cel mai performant profil, matematica-latina, un fel de de matematica-informatica de la noi, la disciplina matematica exercitiile erau extrem de simple.Pentru mine, care nu sunt profesor de matematica, rezolvarea exercitiilor de matematica de liceu nu reprezenta nici o problema.La noi, materia este foarte grea si exercitiile foarte complexe.In felul acesta, un elev mediu de la noi este relativ repede depasit de situatie, cu rezultatele la bacalaureat care au fost in aceasta vara...
Poate ca ar fi bine ca si la noi sa se mai simplifice materia, iar elevii sa inteleaga cu adevarat ce le preda profesorul la clasa...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4