Romania este repetenta Europei la educatie...

Ţările Uniunii Europene şi-au îmbunătăţit sistemul de învăţământ, însă au atins doar unul dintre cei cinci indicatori de referinţă stabiliţi pentru 2010, se susţine în raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de ţările membre în învăţământ şi formare, dat recent publicităţii. Potrivit acestuia, ţara noastră are un număr mare de persoane care citesc cu „dificultate”, 40.4% în 2009, faţă de 20% cât este media europeană. Îmbunătăţirile înregistrate de ţările UE sunt însă insuficiente în privinţa reducerii abandonului şcolar, a creşterii numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior, a competenţelor de citire şi a procentajului adulţilor care participă la învăţământ şi formare.
„Vestea bună este că nivelul educaţiei în Europa a crescut considerabil. Mai mulţi tineri absolvă învăţământul secundar şi pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a şcolii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în Uniunea Europeană şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învăţământul şi formarea se numără printre obiectivele esenţiale ale strategiei Europa 2020. „Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene“, a declarat comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, citată de reprezentanţa Comisiei Europene în România (ec.europa.eu/romania).
Comisarul european solicită statelor membre UE să nu facă reduceri în bugetele de învăţământ. „Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o investiţie bună pentru crearea de locuri de muncă şi creşterea economică şi, pe termen lung, se autodecontează“, a adăugat Androulla Vassiliou. Miniştrii învăţământului din UE au stabilit în 2009 să fie atinşi cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare până în 2020. Astfel, proporţia abandonului timpuriu al învăţământului şi formării trebuie să se situeze sub 10%, cel puţin 40% din persoanele cu vârste între 30 şi 34 de ani să beneficieze de educaţie terţiară, proporţia copiilor cu vârste între patru ani şi cea a începerii învăţământului primar obligatoriu să fie de minimum 95%. Alte obiective propuse se referă la ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe care nu trebuie să fie mai mică de 15%, iar cea a adulţilor cu vârste între 25 şi 64 de ani care participă la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii, să fie de cel puţin 15%.
Potrivit raportului, participarea la învăţământul preşcolar a crescut din 2000 cu şase puncte procentuale. Cele mai performante ţări în acest sens sunt Belgia, Franţa şi Olanda. În România, rata de participare în învăţământul preşcolar a crescut de la 67,6% în 2000, la 82,8% în 2008.
Un alt indicator se referă la persoanele cu nivel scăzut al competenţelor de citire. Până în 2010, ponderea acestor persoane trebuia să scadă cu 20% şi să ajungă la 17%. În 2020, acest indicator ar trebui să fie mai mic de 15%. Finlanda, Ţările de Jos şi Estonia sunt cele mai performante. În privinţa persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire, România a înregistrat în 2000 un indicator de 41,3%, iar în 2009 de 40,4%. Media europeană prezentată în raport este de 20% în 2009. Uniunea Europeană a reuşit totuşi să-şi îndeplinească obiectivul de a mări numărul de absolvenţi de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, printr-o creştere cu 37,2% din 2000 până în 2008, depăşind indicatorul de 15% propus iniţial. Portugalia, Slovacia şi Republica Cehă sunt ţările care stau cel mai bine în clasament. Un alt obiectiv este ca până în 2020, ponderea celor care abandonează şcoala de timpuriu să nu depăşească 10%. Polonia, Republica Cehă şi Slovacia sunt cele mai performante ţări în această privinţă. România a înregistrat în 2000 o pondere de 22,9% a abandonului şcolar, în 2008 de 15,9%, iar în 2009 de 16,6%. De asemenea, până anul trecut, 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani ar fi trebuit să fi încheiat învăţământul secundar superior. La acest capitol, România are un indicator de 76,1% în 2000 şi de 78,3% în 2008 şi în 2009.
În privinţa ratei de absolvire a învăţământului terţiar, aceasta ar trebui să ajungă până la cel puţin 40% în 2020, la categoria de vârstă 30-34 de ani. Irlanda, Danemarca şi Luxemburg sunt ţările cele mai performante. În România, numărul absolvenţilor acestui tip de pregătire este cel mai scăzut din UE. Cu toate acestea, numărul absolvenţilor de învăţământ terţiar a crescut în ţara noastră, de la 8,9%, în 2000, la 16,8%, în 2009.


Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4