Si rectorii cer amendarea Legii Educaţiei

Conform cotidianului Jurnalul National, Consiliul Naţional al Rectorilor, întrunit pe 28 ianuarie la Iaşi consideră că Legea Educaţiei Naţionale necesită amendarea, în regim de urgenţă, pentru a asigura funcţionalitatea sistemului de învăţământ.

Rectorii trag un semnal de alarmă în privinţa autonomiei universitare şi libertăţillor academice, acestea fiind esenţiale pentru menţinerea standardelor universitare.
"Actuala Lege a Educaţiei anulează autonomia universitară, generând efecte negative asupra funcţionării sistemului prin recentralizarea deciziilor", arată CNR. De asemenea, pensionarea profesorilor universitari la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu pierderea calităţii de titulari, pe de o parte, şi blocarea scoaterii la concurs a posturilor vacante, pe de altă parte, creează în universităţi o situaţie foarte dificilă. "Ca urmare, se solicită soluţionarea, de urgenţă, pentru a nu perturba anul universitar în desfăşurare, pentru a nu pune universităţile în situaţia de a nu mai îndeplini criteriile de acreditare, pentru a beneficia de resursa umană cu cea mai înaltă calificare, pentru a nu reduce potenţialul de cercetare ştiinţifică şi de conducere a lucrărilor de doctorat şi pentru a nu decapita învaţământul superior prin pensionarea în acest an universitar a circa 2000 de profesori universitari", mai precizează rectorii.

Aplicarea Legii Educaţiei, fără elaborarea anterioară a unor metodologii adecvate, determină dificultăţi majore asupra cărora rectorii s-au pronunţat cu toată fermitatea. Legea necesită elaborarea a 55 de Hotarari de Guvern şi a 33 de reglementări de nivel instituţional subsecvente acestor hotărâri. "Inadvertenţele din actuala Lege a Educaţiei nu pot fi corectate decât prin acte normative cu aceeaşi putere (legi, ordonanţe de urgenţă)", arată CNR.

Cu privire la clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, rectorii au arătat că inexistenţa criteriilor, standardelor şi procedurilor fac această prevedere inaplicabilă şi nerealistă şi generează, în randul studenţilor, insecuritatea cu privire la studii. Se produce decredibilizarea şi delegitimarea sistemului naţional de învăţământ superior, prin legiferarea discriminării pe criterii de vârstă. "Actuala Lege a educaţiei ignoră rolul universităţilor cu dimensiuni reduse, importante pentru studenţii cu posibilităţi financiare precare, ca şi pentru dezvoltarea localităţilor în care funcţionează. Legea Educaţiei va genera promovări artificiale şi forţate, în încercarea de a compensa resursele umane performante obligate la pensionare. Mai mult, obligativitatea la pensionare imediată ridică probleme importante cu privire la continuitatea cursurilor şi examenelor în anul universitar aflat în desfăşurare", precizează CNR. De asemenea, rectorii subliniază că actualele norme ale legii educaţiei vor genera migrarea profesorilor universitari şi a conducătorilor de doctorat spre ţările cu un sistem educaţional simplificat şi eficient (condiţii clare pentru obţinerea titlului de conducător de doctorat, proces birocratic simplificat, sistem educaţional inteligibil şi stabil etc.). Scăderea drastică a absorbţiei fondurilor europene, a veniturilor proprii şi a colaborărilor internaţionale realizate de către universităţi, ca urmare a pensionării conducătorilor echipelor de cercetare şi de doctorat. CNS mai atrage atenţia asupra faptului că preluarea patrimoniului universităţilor de către stat în proprietatea privată a statului, precum şi lipsa clarificărilor necesare privind patrimoniul universităţilor particulare reprezintă abateri de la principiile prevăzute în Constituţia României care garantează dreptul la proprietate. "Legea, prin modul în care distribuie atribuţiile pentru structurile de conducere respective, pentru Senatul universitar, Consiliul de administraţie şi, în mod deosebit, prin atribuţiile rectorului privind numirea prorectorilor, decanilor etc., generează premisele unor conduceri care nu au legatură cu autonomia universitară (garantată de Constituţie), cu democraţia şi libertatea academică. Legea are numeroase neclarităţi cu privire la modul în care va fi aplicată după intrarea ei în vigoare", mai spun membrii CNR.

Cei mai mulţi dintre rectorii prezenţi la reuniunea de la Iaşi au pus numeroase întrebări cu privire la ce se va întâmpla (în mod specific) cu mandatele decanilor, şefilor de catedră, prorectorilor etc., care vor fi obligaţi să se pensioneze inainte de finalizarea mandatului pentru care au fost aleşi. Consiliul Naţional al Rectorilor a solicitat Ministrului Educaţiei, prezent la Conferinţă, să întreprindă demersurile ce se impun pentru a urgenta, prin legislaţia adecvată, imperfecţiunile Legii care o fac inaplicabilă şi fac sistemul nefuncţional. "CNR dezavuează utilizarea inadecvată a sintagmelor precum «găştile din comunităţile universitare», «fabrici de diplome» sau a oricăror alte generalizări ilegitime care alterează credibilitatea şi imaginea învăţământului superior romanesc", se precizează în rezoluţia CNR.

Rectorii solicită deblocarea posturilor în instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile în care acest lucru nu presupune alocări bugetare suplimentare şi are efecte pozitive şi evidente asupra asigurării resurselor umane necesare unei funcţionări normale;

Consiliul Naţional al Rectorilor constată faptul că o aplicare imediată şi iraţională a legii va duce la imposibilitatea continuării procesului didactic şi de cercetare, precum şi imposibilitatea atingerii obiectivelor asumate de România în faţa Uniunii Europene. Rectorii consideră că performanţele sistemului pot să fie îmbunătăţite prin conlucrarea întregii comunităţi academice, în contextul integrării învăţământului Superior din România în Spaţiul European al învăţământului Superior şi Cercetării. CNR îşi exprimă disponibilitatea de a menţine dialogul permanent cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi solicită implicarea acestuia în elaborarea deciziilor cu privire la învăţământul superior.

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4