Universitatile de unde provin profesorii care au picat la examenul de titularizare...

Printre cele cinci universităţi care au produs cei mai mulţi dintre profesorii care au picat lamentabil la examenul de titularizare din luna iunie, doar numele uneia dintre ele putea fi prevăzut: „Spiru Haret" (USH). Urmează, în ordine, „Babeş-Bolyai" din Cluj (UBB), Universitatea din Bucureşti (UB), cea din Craiova şi „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Trei dintre aceste instituţii ocupă şi podiumul în clasamentul celor mai bune universităţi din România, potrivit clasificării făcute recent de Asociaţia Universităţilor Europene.

Potrivit unui documentului intern al Ministerului Educaţiei, UBB numără peste 650 de candidaţi cu note mai mici decât 5-ul de trecere, la distanţă destul de mare totuşi, faţă de numărul absolvenţilor cu performanţe similare proveniţi din celelalte două mari universităţi ale României: 460 - UB şi aproximativ 440, „Al. I. Cuza" din Iaşi.

Cum se explică această aparentă contradicţie între calitatea absolvenţilor proveniţi din marile universităţi ale României şi calitatea procesului educativ desfăşurat în aceste instituţii, potrivit recentei clasificări a universităţilor? Secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea spune că explicaţia rezidă în criteriile cu care s-a operat în cele două ocazii. „Analiza noastră este foarte simplă: ce resursă umană îmi oferă învăţământul superior din care eu învăţământ preuniversitar să fac o selecţie a celor mai buni viitori profesori la catedră. Şi luând spre analiză datele care au fost ca rezultat în acest an, avem această ierarhizare. Insist: clasificarea universităţilor are un tip de criterii şi o altă formă de analiză."

Nevoia acestei analize a venit în urma unui examen de titularizare încheiat într-o notă asemănătoare Bacalaureatului. Doi din trei candidaţi din acest ultim examen la nivel naţional au ratat catedra pentru că au luat note sub 7. Mai mult, unul, din trei candidaţi a luat mai puţin de 5, cu toate că examenul era din disciplina la care candidatul urma să devină profesor. În aceste condiţii, şefii de la Educaţie s-au gândit să vadă de unde vin candidaţii nepregătiţi.

„Vă mărturisesc că tocmai acest lucru vreau să-l elimin. Există prejudecăţi care trebuie înlăturate. În ceea ce priveşte provenienţa unui candidat pentru poziţia de profesor în învăţământul preuniversitar, operează foarte multe prejudecăţi. Or, analiza pe care am făcut-o arată că tocmai la pomul lăudat nu trebuie să te duci cu sacul", explică secretarul de stat Oana Badea.

Soluţia o reprezintă, consideră oficialul, introducerea cât mai rapidă a masteratului didactic, aşa cum cere deja Legea educaţiei. „O spun mereu: nu e suficient să fii un bun matematician, fizician sau filosof, e foarte important să fii un bun comunicator al materiei respective. Trebuie să fii capabil să comunici interesant şi atractiv cu elevii. Or acest lucru lipseşte." Iar în câţiva ani, deţinerea acestui masterat va fi o condiţie pentru ca un absolvent de facultate, indiferent de unde ar proveni, să poată ajunge profesor la catedră.

Asadar, acesta este documentul celor de la minister cu privire la examenul de titularizare din acest an.Ca o parere personala, pentru invatamant nu concureaza cei mai buni absolventi de facultate si, din aceasta cauza este posibil ca materialul ministerului sa nu fie elocvent.Se stie faptul ca cei mai buni absolventi nu doresc sa lucreze in domeniul educatiei, doar cativa dintre ei preferand sa ramana ca asistenti in facultatile respective.Si, daca este cineva de judecat pentru acest lucru nu cei care nu vor sa intre in invatamant poarta vina.De vina sunt cei care ne conduc pentru ca in acesti ani au facut ca educatia sa devina "cenusereasa" Romaniei.Pentru un salariu de inceput egal cu salariul minim pe economie nici un absolvent valoros nu isi va dori sa devina profesor.Pana cand lucrurile nu vor fi puse pe fagasul lor firesc educatia va ramane un domeniu "imbatranit".Si fara "un suflu nou" din punct de vedere al personalului angajat, oricate masuri ar lua ministerul, chiar nu se va putea face nimic pozitiv pentru educatie...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

Clasificarea universitatilor...

Intr-o conferinta de presa sustinuta ieri, ministrul Educatiei a prezentat care este in viziunea ministerului clasificarea universitatilor din Romania, în conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3) şi art. 193 alin. (6) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

Aceasta clasificare arata in felul urmator:

Universităţi de cercetare avansată şi educaţie:

• Universitatea din Bucureşti
• Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
• Academia de Studii Economice din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
• Universitatea Politehnică din Bucureşti
• Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Universitatea „Politehnica” din Timişoara

Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică:

• Universitatea de Vest din Timişoara
• Universitatea din Craiova
• Universitatea „Transilvania" din Braşov
• Universitatea „Ovidius" din Constanţa
• Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi
• Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu
• Universitatea din Oradea
• Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi
• Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara
• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
• Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
• Academia Tehnică Militară din Bucureşti
• Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă" din Braşov
• Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti
• Universitatea Naţională de Apărare „Carol I" din Bucureşti
• Academia Navală „Mircea Cel Bătrân" din Constanţa
• Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul" din Bucureşti
• Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu" din Sibiu

Universităţi de educaţie şi creaţie artistică:

• Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
• Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti
• Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" din Bucureşti
• Universitatea de Arte „George Enescu" din Iaşi
• Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
• Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
• Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
• Universitatea de Arte din Târgu Mureş

Universităţi centrate pe educaţie:

• Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad
• Universitatea „Ştefan Cel Mare" din Suceava
• Universitatea „Valahia" din Târgovişte
• Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
• Universitatea Maritimă din Constanţa
• Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia
• Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Universitatea Romano-Americană din Bucureşti
• Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău
• Universitatea din Piteşti
• Universitatea „Eftimie Murgu" din Reşiţa
• Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
• Universitatea „Constantin Brancuşi" din Târgu Jiu
• Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
• Universitatea de Nord Baia Mare
• Universitatea Ecologică din Bucureşti
• Universitatea din Petroşani
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiş" din Arad
• Universitatea Creştină Partium din Oradea
• Universitatea Emanuel din Oradea
• Universitatea „Apollonia" din Iaşi
• Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
• Universitatea Hyperion din Bucureşti
• Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureş
• Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
• Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea"
• Universitatea „Tibiscus" din Timişoara
• Universitatea Româno-Germană din Sibiu
• Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
• Universitatea „Mihail Kogălniceanu" din Iaşi
• Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
• Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
• Institutul Teologic Baptist Bucureşti
• Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
• Universitatea „Danubius" din Galaţi
• Universitatea „Constantin Brâncoveanu" din Piteşti
• Universitatea „Petre Andrei" din Iaşi
• Universitatea „Avram Iancu" din Cluj-Napoca
• Universitatea „Bogdan Vodă" din Cluj-Napoca
• Universitatea „Nicolae Titulescu" din Bucureşti
• Universitatea „George Bacovia" din Bacău
• Universitatea „Athenaeum" din Bucureşti
• Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
• Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
• Universitatea „Mihai Eminescu" din Timişoara
• Universitatea Financiar - Bancară Bucureşti
• Universitatea George Bariţiu din Braşov
• Universitatea Bioterra din Bucureşti

Asadar, in aceasta clasificare universitatile sunt impartite in patru categorii:

1. Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
2.Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
3.Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
4.Universităţi centrate pe educaţie

Ca o parere personala, ma surprinde lipsa din prima categorie a Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti, o universitate de traditie in Romania.Ma mai surpinde si includerea
Universitatii de Petrol-Gaze din Ploieşti in aceeasi categorie cu o serie de asa zise universitati particulare de genul ARTIFEX din Bucureşti, Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj sau vestita Spiru Haret.Nu trebuie sa uitam faptul ca Universitatea din Ploiesti are traditie in domeniu si ca ea exista de foarte multa vreme.

Articolul 193 din LEN prevede ca:
(3) Evaluarea în scopul ierarhizãrii programelor de studii si a clasificãrii universitãtilor se realizeazã pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educatiei, Cercetãrii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotãrâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intrã în rãspunderea Ministerului Educatiei, Cercetãrii, Tineretului si Sportului. Evaluarea este realizatã periodic.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, fãcutã conform prevederilor alin. (3), se face numai de cãtre un organism international cu competentã în domeniul ierarhizãrii si clasificãrii institutiilor de învãtãmânt superior sau de cãtre o agentie de asigurare a calitãtii înregistratã în EQAR, din strãinãtate.

Poate ca ar fi interesant de stiut care a fost organismul international de competenta care s-a ocupat cu aceasta ierarhizare si care au fost sumele platite de catre minister pentru aceasta ierarhizare.Ca sa fiu foarte sincer, o ierarhizare de genul celei de mai sus putea fi facuta de catre orice student, se poate observa cu usurinta faptul ca, de fapt, universitatile romanesti au fost grupate in functie de cateva caracteristici.
Si as mai vrea sa spun ceva aici...M-a surpins intr-un mod placut faptul ca pe lista acestor universitati nu a fost inclusa si universitatea primarului Neculai Ontanu, asa zisa Universitate a Europei de Sud-Est Lumina...O asa zisa universitate care desi nu este clasificata, face inca inscrieri pentru anul I...Adevarul este urmatorul...Sa ajungi sa promovezi examenul de bacalaureat in mandatul Funeriu si sa ajungi student la Lumina, denota un IQ cu mult sub nivelul mediu...Si aceasta constatare este valabila si pentru multe dintre asa zisele universitati din cea de-a patra categorie...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

Ca la noi la nimeni...Pe data de 5 octombrie FSLI protestează in Piata Victoriei in timp ce FEN si Spiru Haret protesteaza la Palatul Cotroceni…

Printr-un comunicat publicat ieri 21 septembrie, FSLI a hotarat organizarea unui miting pe protest, in data de 5 octombrie.In comunicat se arata:

„Biroul Operativ al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ a decis organizarea unui miting de protest în data de 5 octombrie, în Piaţa Victoriei. Mitingul se va desfăşura în intervalul orar 11.00-14.00, iar la această acţiune vor participa circa 8.000 de persoane.
F.S.L.I. protestează, astfel faţă de:
- condiţiile improprii în care funcţionează numeroase unităţi de învăţământ
- lipsa unor măsuri concrete din partea Guvernului pentru modernizarea învăţământului românesc
- reducerea salariilor cu 25% la nivelul angajaţilor din învăţământ
- poziţionarea angajaţilor din educaţie în zona inferioară a grilei unice de salarizare
- reducerile de personal din educaţie
- tergiversarea votării noii legi a educaţiei”

Ca o prima observatie surprinde in mod neplacut numarul relativ mic de participanti la acest miting.Se stie ca FSLI este cea mai mare organizatie sindicala din educatie avand in jur de 200000 de membrii.Evident ca nimeni nu are pretentia ca la o astfel de actiune sa participe toti membrii de sindicat, dar de la 200000 de membrii si pana la 8000 de participanti chiar este o cale lunga.Si cand spun 8000 de participanti chiar ma intreb daca numarul lor nu va fi si mai mic.Revendicarile acestui miting sunt destul de generale, in sensul ca se protesteaza fata de aspecte din educatia care au aparut doar de la instalarea guvernului PDL.
Daca este sa dam timpul in urma putem sa observam ca nici una dintre aceste revendicari nu era posibila pe timpul guvernului Tariceanu.Atunci se gaseau bani pentru modernizarea invatamantului, atunci nu existau disponibilizari de personal, atunci nu existau reduceri de salarii.Tot in perioada aceea a fost elaborat si aplicat cel mai bun Contract Colectiv de Munca la nivel de invatamant, contract ce a fost „abrogat” de catre guvernarea portocalie.Din acesta cauza, in invatamant in acest moment nu exista un contract colectiv de munca, dar la ce se intampla acum in domeniul legislativ, acest lucru nu mai mira chiar pe nimeni.
Nu am inteles ultimul punct al protestului FSLI, cel legat de „tergiversarea votării noii legi a educaţiei”.As vrea sa fim bine intelesi, la acest miting nu si-a anuntat participarea ministrul Funeriu, ca reprezentant al FSLI.Si cand spun lucrul acesta ma refer la faptul ca pana acum doar ministrul educatiei protesta pe toate posturile de televiziune fata de „tergiversarea votării noii legi a educaţiei”.Acesta declara in data de 13 iulie 2010, cu privire la legea educatiei… „Regretul meu este decizia politică de tergiversare a PNL şi PSD. Puteam discuta serios pe această lege”.Ce sa intelegem de aici? Ca FSLI s-a coalizat cu ministerul si ca doreste urgentarea adoptarii legii educatiei? Toata lumea stie cat de criticat a fost acest proiect de lege in forma lui initiala si mai apoi in forma elaborata de catre Camera Deputatilor.Toti profesorii stiu faptul ca actualul Statut al Cadrelor Didactice ofera protectie si drepturi cadrelor didactice si ca in noua varianta a legii multe din aceste drepturi sunt eliminate.Abia acum, la Comisia de Invatamant de la Senat se lucreaza cu adevarat, in folosul invatamantului la acest proiect.Daca lucrurile erau lasate in varianta dorita de catre PDL, imaginati-va ca in educatie acum situatia ar fi fost cu mult mai grava.Am mai spus-o si alta data ca liderii de sindicat dau de multe ori impresia ca „coopereaza” cu puterea in defavoarea propriilor lor membrii.Si din aceasta cauza credibilitatea sindicatelor scade.Poate ca aceasta este si cauza pentru care doar 8000 de profesori de la FSLI vor participa la acest miting.Sau poate ca asa s-a dorit…Un miting de forma, cu o piata relativ goala, despre care sa se poata spune mai apoi ca a fost formata din persoane nereprezentative.
Ceea ce surprinde si mai mult este lipsa de coeziune a organizatiilor sindicale din domeniu.
In timp ce FSLI organizeaza acest miting, Federaţia Educaţiei Naţionale şi Federaţia Spiru Haret, unite într-o alianţă a federaţiilor din învăţământ, organizarea un miting la Cotroceni, în aceeasi data.
Nu era mai logic ca cele trei organizatii sindicale sa organizeze impreuna aceste actiuni de protest? Cui foloseste „rivalitatea” liderilor acestor trei mari federatii sindicale?
In nici un caz noua, profesorilor…

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

Divizarea protestelor sindicale...

Consiliului Naţional al CNSLR Frăţia a decis, organizarea unui miting de protest în Capitală urmat de un marş în data de 22 septembrie, la care vor participa circa 20.000 de membri, a declarat Marius Petcu, preşedinte al CNSLR Frăţia.
Liderii sindicali sunt nemulţumiţi de ineficienţa dialogului social, de faptul că Guvernul ia decizii fără să-i consulte în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei muncii: legea unitară a salarizării, legea pensiilor, codul muncii, legea contractelor colective de muncă.
Sindicaliştii cer un salariu minim pe economie de 750 lei, revenirea la valoare salariului bugetarilor din decembrie 2009, deblocarea posturilor în sectorul bugetar cu precădere în sănătate şi învăţământ, grila de salarizare să fie de 1 la 12, iar valoarea salariului de bază - unu din grilă să fie salariul minim garantat în plată pe economie.
Pe de alta parte vicepresedintele „Cartel Alfa” Petru Dandea a declarat ca s-a decis organizarea unui miting pe 7 octombrie si ca este luata in calcul declansarea unei greve generale in sistemul public pe termen nedeterminat.
Vicepresedintele “Cartel Alfa” Romulus Nita a declarat ca sindicalistii cer Guvernului sa utilizeze ca baza de calcul pentru 2011 salariile din decembrie 2009, si nu cele din iulie 2010 micsorate cu 25 la suta, deoarece reducerea aplicata in iulie are, potrivit Constitutiei si deciziei Curtii Constitutionale, un caracter temporar si trebuie aplicata doar pentru anul in curs.
Pe de alta parte, sindicalistii nu sunt de acord cu cresterea raportului de la 1 la 12 la 1 la 15 propusa acum de Executiv, deoarece aceasta nu se justifica in conditiile in care Guvernul are in vedere un buget pentru 2011 limitat de 39 de miliarde de lei.
“Cerem cresterea salariului minim pe economie, masura care ar conduce implicit la stoparea evaziunii fiscale si a muncii la negru, deoarece crestere salariului minim pe economie este mai utila societatii decat cresterea salariilor oricum mari ale titularilor posturilor de conducere”, a mai spus Nita.
Potrivit acestuia, confederatia va solicita Guvernului ca salariul minim - care este si salariul de referinta pentru lucratorii din domeniul bugetar - sa fie in 2011 de cel putin 705 lei.
Intrebarea care se pune este de ce nu se organizeaza un singur miting care sa aiba o sustinere mai larga? Sunt cunoscutele rivalitatile dintre liderii de sindicat dar poate ca a venit momentul ca ei sa inteleaga ca numai impreuna pot reusi.In cazul acesta chiar ar trebui sa treaca peste orgolii marunte si sa lucreze efectiv in slujba oamenilor.Daca pana acum rolul miscarii sindicale nu era atat de important, incepand din acest an si continuand cu anul 2011, miscarea sindicala trebuie sa aiba un rol decisiv in negocierile cu guvernantii.Daca ar fi sa analizam ce s-a intamplat pana acum in anul 2010, trebuie sa recunoastem faptul ca miscarea sindicala a obtinut infrangeri pe toate fronturile.Mai mult decat atat in anul 2010 s-au pierdut aproape toate drepturile obtinute dupa anul 1990.Acum nu se mai respecta Contractul Colectiv de Munca, acum se modifica mereu in defavoarea angajatilor Codul Fiscal, Codul Muncii si Legea Pensiilor.Cei care conduc acum sindicatele nu trebuie sa uite faptul ca rolul lor este acela de "a apara" angajatii in raport cu patronatul.Si ar mai trebui sa nu uite ceva liderii de sindicat, si anume faptul ca anul acesta au cam ramas datori fata de cei pe care ii reprezinta.Iar cand oamenii isi pierd definitiv increderea in tine, singura solutie este sa te retragi si sa lasi pe altcineva in locul tau.Situatia aceasta de la nivelul confederatiilor sindicale este resimtita si de catre angajatii sistemului de invatamant.Aici exista trei sindicate, FSLI, Spiru Haret si FEN, doar ca nu fac parte toate din aceeasi confederatie sindicala.Din aceasta cauza protestul cadrelor didactice nu este total atata timp cat intr-o anumita zi protesteaza un sindicat iar intr-o alta zi celelalte.Singura solutie pentru "a reusi" este ca ziua de protest sa fie aceeasi pentru toate cadrele didactice.Doar ca pentru asta trebuie sa se treaca peste anumite orgolii ale celor care conduc aceste sindicate din educatie.Si cum de multe ori, orgoliile sunt mai puternice decat judecata inteleapta, se va ajunge probabil la situatia de mai sus.O situatie in care, in mod evident, cei care vom pierde vom fi noi, profesorii...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

De ce este "ajutata" Universitatea "Spiru Haret"?

Studenţii care au fost înmatriculaţi în anul I, în perioada 2005-2008, la programele ID şi FR neacreditate de la Universitatea ’’Spiru Haret’’, au obţinut diplome pe care Ministerul Educaţiei refuză să le recunoască. Universitatea "Spiru Haret" susţine că are aprobarea MEC pentru o nouă sesiune de licenţă în perioada 15-30 septembrie 2010, care va duce la recunoaşterea acestor diplome. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei îi contrazic însă. ''Reorganizarea licenţei nu este o măsură legislativă. Universitatea nu poate să dea de două ori licenţa în condiţii identice'', a declarat Gabriel Ispas, şeful Direcţiei Juridice din cadrul MECTS.
Ministerul Educaţiei spune că Ordonanţa 10 din 2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de ID sau FR de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditatea fost interpretată după bunul plac al universităţii.
Gabriel Ispas explică că această Ordonanţă permite continuarea studiilor la programe acreditate sau autorizate doar pentru cei care nu au susţinut lucrarea de licenţă până la data emiterii Ordonanţei, respectiv anul 2009. Actul nu face însă nicio referire la cei licenţiaţi deja, diplomele lor rămânând practic în afara legii.
Pe de altă parte, reprezentanţii universităţii spun că ordonanţa le dă dreptul să organizeze examenul de licenţă pentru ca diplomele să fie recunoscute MECTS. "Noi organizăm sesiunea de reexaminare pentru licenţă şi am cerut acordul Ministerului şi l-am obţinut pentru organizarea unei sesiuni extraordinare septembrie pentru a veni în întâmpinarea absolvenţilor de pe urma aplicării abuzive de către unele organe administrative din teritoriu şi din Capitală, în privinţa valabilităţii diplomei", a declarat Corneliu Toader, purtător de cuvânt Universitatea "Spiru Haret".

In data de 13 iulie 2010, ministrul Funeriu a declarat ca "prin punerea în practică a Ordonanţei 10, s-a reglementat intrarea în legalitate a tot ceea ce se înâmplă în această universitate. Studenţii cu diplomele care nu sunt acreditate vor mai da o dată examenele. Cei care au fost la programe neacreditate pot fi transferaţi la programe acreditate. Toate celelalte programe neacreditate s-au închis. În funcţie de programare, studenţii pot da aceste examene", a completat ministrul Educaţiei.

Dupa cum se poate observa exista o neconcordanta intre declaratiile ministrului Funeriu si cele ale sefului directiei juridice al Ministerului Educatiei.
In timp ce juristul declara ca un examen de licenta o data sustinut nu mai poate fi sustinut si a doua oara, ministrul declara exact contrariul.Nu trebuie sa ne miram de aceste declaratii ale ministrului, de multe ori acesta a fost "in afara problemei".Este insa foarte trist faptul ca, persoane platite din bugetul public, care ocupa functii de frunte ale Ministerului Educatiei, declara fiecare un alt lucru, pentru o aceeasi problema.
Problema celor de la "Spiru Haret" este destul de complexa, universitatea respectiva a scolarizat în perioada 2005-2008 forme de invatamant pentru care nu avea aprobarea guvernului.In concluzie, formele de invatamant FR si ID nu se incadrau in prevederile legale, si logic, diplomele obtinute aici sunt nule de drept.
Ce se incearca acum prin resustinerea examenelor de licenta in cadrul acestor forme de invatamant poate fi interpretat si ca o favoare facuta acestei universitati.O universitate despre care s-a spus in perioada alegerilor prezidentiale ca ar fi finantat campania electorala a actualului presedinte. Vedeti cum se leaga toate?

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

Prahova si Salajul nu sunt conduse de acelasi minister?

In judetul Salaj, absolvenţii Universităţii „Spiru Haret”, inclusiv cei care au absolvit specializări neacreditate sau neavizate, vor putea participa la examenul de titularizare de miercuri 14 iulie. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj au decis, ieri, să le accepte şi acestora dosarele, în condiţiile în care procesul dintre Universitate şi Ministerul Educaţiei se află, în prezent, la Curtea Constituţională şi nu se ştie care va fi decizia instanţei.
„Ministerul Educaţiei ne-a comunicat să fim foarte atenţi şi să nu ne repezim să refuzăm dosare, ca nu cumva ulterior să ne trezim cu procese”, explică inspectorul şcolar general Ioan Abrudan.
În Sălaj s-au înscris pentru titularizarea din acest an trei absolvenţi de la „Spiru Haret“ ai unor facultăţi neautorizate sau neavizate. Este vorba despre facultăţile de Psiho-Pedagogie de la Braşov şi Bucureşti, aflate pe „lista neagră“ a Ministerului Educaţiei.
Alături de cei trei s-au înscris şi absolvenţi de la facultăţi care, cel puţin teoretic, sunt în legalitate.
In acelasi timp, in judetul Prahova, dosarele de înscriere la titularizare a 63 de absolvenţi ai Universităţii "Spiru Haret" au fost respinse de Inspectoratul Şcolar Prahova, aceştia nefiind primiţi în concursul pentru obţinerea posturilor de profesor.
Cei 63 de candidaţi nu au fost primiţi la titularizare, după ce comisia de verificare a dosarelor a constatat că specializările absolvite de aceştia nu figurează ca fiind acreditate în hotărârile de guvern ce stabilesc cadrul legal de desfăşurare a învăţământului superior.
"În conformitate cu articolul 90 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor şi catedrelor vacante din acest an, s-au verificat dosarele depuse şi s-a ţinut cont de faptul că, pentru a putea participa la concurs, respectivele persoane ar fi trebuit să prezinte dovezi că specializarea pe care au urmat-o în facultate, respectiv forma de învăţământ la care au fost înscrişi, se regăseşte într-una din hotărârile de guvern emise de-a lungul timpului.
Prin urmare, dacă o persoană a prezentat documente din care reieşea că în anul în care s-a înscris la facultate, respectiv în anul în care a finalizat studiile, respectiva specializare sau formă de învăţământ nu se regăsea în niciuna dintre hotărârile de guvern valabile la momentul respectiv, acea persoană nu are dreptul să participe la concurs", a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al ISJ Prahova, Aurel Graur, citat de Mediafax.
Universitatea privată are în continuare mai multe procese pe rol cu Ministerul Educaţiei, după ce, în vara anului trecut, marea majoritate a specializărilor pe care le-a deschis prin învăţământul la distanţă au fost scoase în afara cadrului legal.

Dupa cum se poate vedea, in doua judete ale aceleiasi tari, s-au luat masuri radical opuse.In timp ce in Salaj, absolventii de la Spiru Haret au primit acceptul pentru a sustine concursul in judetul Prahova absolventii aceleiasi facultati nu vor putea sa sustina acest examen.
An de an, guvernul Romaniei publica in Monitorul Oficial facultatile si acreditarile acestora pentru anul scolar urmator.La Spiru Haret, forma de invatamant la distanta ID-ul, nu apare in lista formelor acreditate.Aici sunt acreditate formele de invatamant zi si autorizate provizoriu, formele de invatamant cu frecventa redusa.Intr-un mod cat se poate de logic, absolventii de ID nu au diplomele recunoscute.Doar ca, "adevaratul scandal" a izbucnit in vara anului trecut, atunci cand cei de la Spiru Haret au si fost nevoiti sa "desfiinteze" forma de invatamant ID.
Cei care erau studenti la aceasta forma de invatamant s-au transferat la zi sau la FR, forme de invatamant recunoscute de catre guvern.Numai ca, problemele au aparut pentru cei care, in timp, au absolvit forma de invatamant FR.Pentru ca lucrurile sa fie putin mai complicate, este de precizat si faptul ca, la Spiru Haret, chiar nu este absolut nici o diferenta intre formele de invatamant.Aceasta inseamna ca un absolvent de ID a facut "exact aceeasi pasi" in aceasta facultate ca si un student de la invatamant zi.
Problema serioasa se pune insa pentru inspectoratele scolare, la examenele de titularizare.
Exista in acest moment absolventi de Spiru Haret forma ID, titulari in invatamant si exista si colegi de-ai lor, de la aceeasi forma de invatamant, care nu sunt primiti la concurs.
Iar acest lucru chiar nu este corect.Atata timp cat traim cu totii in aceeasi tara, este normal sa ne supunem acelorasi legi.
Vedeti si Dvs ca in judete diferite se iau masuri diferite cu privire la inscrierea candidatilor.
Daca ma intrebati pe mine ce este de facut, eu consider ca trebuie sa se respecte legea.
Adica, acolo unde formele de invatamant respective nu erau acreditate de catre guvern sa se declare nulitatea diplomelor obtinute.Iar candidatii respectivi sa nu poata sa sustina examenul.Dar acest lucru sa se intample unitar, la absolut toate inspectoratele scolare.Este posibil ca cei in cauza sa argumenteze ca nu au stiut care facultate este acreditata si care nu.Doar ca acesta este vina lor, aceasta lege de acreditare a facultatilor este publica...
Mult succes maine la examen tuturor candidatilor...

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4

Interpretari "absurde" ale legii la examenul de titularizare...

Scandal şi anul acesta la examenul de titularizare în judeţul Vrancea. Aproape 50 de dosare au fost respinse de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar pe motiv că respectivii candidaţi erau absolvenţi ai unor universităţi neacreditate. Oamenii spun că facultăţile pe care le-au terminat sunt acreditate şi sunt decişi să dea statul în judecată.
Marius Bodoc a terminat în urmă cu cinci ani facultatea în cadrul Universităţii din Bacău iar de trei ani este profesor în comuna Dumitreşti. Între timp şi-a luat definitivatul în învăţământ iar acum a vrut să se înscrie la examenul de titularizare. A constatat însă că nu poate deoarece facultatea sa nu era acreditată. "Explicaţia pe care ne-au dat-o este că printr-un ordin al ministrului, învăţământul la distanţă care nu are acreditare nu poate intra în examenul de titularizare. Sunt blocat. Sunt de trei zile aici, 24 din 24. Trebuie să facem demersurile necesare, nu poate rămâne aşa," spune tânărul.
Ordinul a venit însă anul acesta şi astfel s-a ajus la situaţia ca unii dintre colegii lui Marius să fie deja titulari pe post pentru că au dat examenul în anii din urmă. Cu aceeaşi diplomă însă tânărul a obţinut definitivatul în învăţământ.
În situaţia sa sunt aproape 50 de candidaţi care au absolvit diferite facultăţi din ţară. "De exemplu "Spiru Haret", Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti, Universitatea Galaţi, Universitatea "George Bariţiu", Universitatea din Bacău", toate sunt în aceeaşi situaţie potrivit inspectorului general al ISJ, Iordache Bostan. Deocamdată cinci dintre candidaţi au depus contestaţii iar unii dintre ei sunt hotărâţi să dea statul în judecată.
De cealaltă parte însă universităţile susţin că au toate documentele în regulă şi sunt acreditate de Ministerul Educaţiei. "Această diplomă este emisă cu antetul şi cu girul Ministerului Educaţiei. Se continuă de fapt neregulile de anul trecut şi se fac interpretări subiective, abuzive în legătură cu recunoaşterea diplomelor", susţine Simion Ene, directorul Centrului Tehnologic din Focşani al Universităţii "Spiru Haret".

Sursa: http://www.realitatea.net/

In fiecare an apar probleme la examenele de titularizare, mai ales pentru absolventii facultatilor particulare.Daca ceea ce se relateaza aici este adevarat se ajunge la situatii paradoxale.Din doi absolventi ai aceleiasi facultati, unul este titular deja, iar celalalt nu este primit la concurs.
Domnul respectiv a sustinut examenul de definitivat, deci atunci studiile sale erau indeplinite.
Nu stiu de ce, dar de la o vreme, am impresia ca, in Romania, nici o lege nu mai conteaza.Fiecare ministru emite ordine dupa bunul sau plac, fiecare inspector le aplica asa cum crede el de cuviinta.Juridic vorbind, nu cred ca este normala situatia de mai sus.Atata timp cat un singur absolvent al acelei facultati este titular in invatamant, consider ca si ceilalti colegi ai lui au dreptul sa sustina concursul acesta.Din cunostintele mele, facultatile se acrediteaza anual printr-un ordin semnat de catre primul ministru.Iar acolo scrie cat se poate de clar ce facultati au acreditarea pentru viitorul an de studii.Situatia de mai sus este reprezentativa pentru modul in care a ajuns in prezent aceasta tara.Pare ca ne "impotmolim" in propria noastra legislatie, pare ca fiecare face exact cum crede de cuviinta.Se spunea pana acum ca toata lumea se pricepe la politica si la fotbal.Iata ca in Romania, toata lumea se pricepe si la legislatie, indiferent daca a absolvit sau nu facultatea de drept.
As mai vrea sa spun ceva aici...Am citit zilele trecute o declaratie a ministrului Funeriu.Acesta spunea ca, din pacate, nu are posibilitatile legislative de a sanctiona profesorii, acolo unde s-au obtinut rezultate slabe la bacalaureat.Va dati seama ce se intampla daca acest ministru avea legislatia de partea sa? De aceea, va rog sa va ganditi ce ar insemna ca legea educatiei, in varianta sa, sa fie adoptata...Este ca usor, usor ar ajunge sa mai lucreze doar el in invatamant?

Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4