Proiectul Codului Muncii "a fost deja trimis la Parlament", a spus Boc, la sediul PDL, inainte de inceperea sedintei BPN al partidului de astazi.
Varianta finala, depusa la Parlament poate fi vazuta
aici .
Vineri reprezentantii Guvernului si cei ai sindicatelor au analizat noua forma a Codului Muncii, dar fara sa ajunga la un acord in privinta modificarilor.
Marele castigator in materie de salarizare si concedieri colective este statul intrucat bugetarii ies din sfera de aplicare a prevederilor in materie ale Codului Muncii. Astfel, autoritatile nu vor mai fi obligate sa respecte procedurile aplicabile celorlalti angajatori in cazul concedierilor colective si a negocierilor privind salariile.
Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), secretarul de stat Silviu Bian, principalele modificări aduse Codului Muncii sunt:
1. Angajarea cu contract de muncă pe durată determinată se poate face pe o perioadă de până la 36 de luni faţă de 24 de luni cât este prevăzut în prezent;
2. Se flexibilizează şi durata timpului de muncă zilnic, aceasta putând să fie prelungită în caz de nevoie dar astfel încât durata medie a programului săptămânal de lucru, calculată pentru o perioadă de referinţă de 4 luni, să nu depăşească 48 de ore;
3. Tot ca o flexibilizare a raporturilor de muncă poate fi socotită prelungirea duratei delegării, numai cu acordul salariatului, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile;
4. Perioada maximă de probă se prelungeşte la 90 de zile pentru funcţii de execuţie şi la 120 de zile pentru funcţii de conducere iar angajatorul poate să facă angajări succesive de probă pentru oricâte persoane, şi nu numai pentru 3 persoane ca în prezent, dar pentru acelaşi post nu poate depăşi cu aceste angajări 12 luni;
5. Se prelungeşte şi durata preavizului în caz de concediere de la 15 la cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi de la 30 la cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere;
6. Se reglementează dreptul angajatorului de a stabili obiective de performanţă individuală cu obligaţia acestuia de a comunica salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, obiectivele dar şi criteriile de evaluare a realizării acestora;
7. Se aduc modificări reglementărilor privind concedierile colective. Principala modificare se referă la eliminarea interdicţiei de a face angajări pe locurile de muncă eliberate prin concedierea colectivă timp de 9 luni, precum şi a obligaţiei angajatorului care reia activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective să reangajajeze foştii săi salariaţi pe locurile de muncă pe care le-au ocupat anterior;
8. Modificări se aduc Codului Muncii în ceea ce priveşte utilizarea muncii temporare. Reglementările existente, aflate în vigoare de peste 7 ani, nu au reuşit să impună munca temporară ca alternativă viabilă de ocupare. În consecinţă, s-au operat modificări care vizează două aspecte:
I. redefinirea agentului de muncă temporară, care poate fi orice persoană juridică autorizată de MMFPS care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari II. eliminarea oricărei restricţii sau interdicţii privind utilizarea muncii temporare, întrucât în prezent utilizatorul poate apela la munca temporară numai în cazul înlocuirii unui salariat al cărui contract de muncă a fost suspendat, pe durata suspendării, pentru prestarea unor munci sezoniere sau pentru prestarea unor activităţi specializate ori temporare.
Acesta este insa punctul de vedere al guvernului.Pentru ca sindicatele au un cu totul alt punct de vedere cu privire la aceasta lege.
Astfel, majorarea perioadei de probă pentru angajaţi de la 30 de zile la 45 de zile, introducerea în conţinutul contractului colectiv de muncă a obiectivelor de performanţă individuală sau modificarea normelor de muncă de către angajator, fără acordul salariatului, sunt doar câteva din modificările din noul Cod al Muncii contestate de sindicalişti.
Aceştia sunt de părere că legea nu va duce la o flexibilizare a pieţei forţei de muncă, aşa cum invocă susţinătorii ei, ci va spori şi mai mult şomajul.
„În perioada de probă, angajatorul poate angaja pentru acelaşi post oricâte persoane doreşte, dar poate oricând să renunţe la acestea, fără să fie controlat, iar perioada lucrată cu titlu de probă nu mai constituie vechime în muncă", spune liderul CNSLR Frăţia, Paraschiv Prodan. La rândul său, reprezentantul Cartelului Alfa este de părere că noul Cod al Muncii îi obligă pe salariaţi să fie sclavii patronilor.
„Obiectivele de performanţă şi criteriile de evaluare devin dreptul exclusiv al patronului. În cazul acesta, salariaţii vor putea fi oricând concediaţi pentru că nu corespund profesional. Adică, primeşte o normă prea mare pentru cât poate face în opt ore şi este considerat necorespunzător", explică Emil Răvoiu, liderul Cartel Alfa.
In tot acest timp nici opozitia nu sta cu mainile in san.
Astfel, PNL şi PSD lucrează la textul unei moţiuni de cenzură, dar şi la o alternativă la Codul Muncii elaborat de guvern, ca reacţie la decizia executivului de a-şi angaja răspunderea pe Codul Muncii.
PSD şi PNL vor semna un protocol de colaborare cu cele cinci confederaţii sindicale şi cele patru patronate, în urma căruia vor să găsească o alterativă la Codul Muncii.
După ce premierul Boc va merge în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru angajarea răspunderii, USL intenţionează să pregătească o moţiune de cenzură pentru a impune demiterea guvernului Boc.
Profesor Cristian Bebe
Secretar Comisie Educatie PNL4
